La insistentele unuia care nu are somn la ora asta, a baut prea multa cola si a dat in el foamea de cunoastere, Je posteaza aici cateva din chestiile pe care respectivul a dorit sa le afle. Je nu e autorul chestiilor respective (daca era nu mai statea la ora asa pe net, era in Hawai pe plaja inconjurat de admiratoare carora le explica ce se intampla cu o masina care calatoreste cu viteza luminii si aprinde farurile).
Teoria relativitatii restranse
Relativitatea restrânsă (Teoria relativităţii restrânse sau teoria restrânsă a relativităţii) este teoria fizică a măsurării în sistemele de referinţă inerţiale propusă în 1905 de către Albert Einstein în articolul său “Despre electrodinamica corpurilor în mişcare”. Ea generalizează principiul relativităţii al lui Galilei — care spunea că toate mişcările uniforme sunt relative, şi că nu există stare de repaus absolută şi bine definită (nu există sistem de referinţă privilegiat) — de la mecanică la toate legile fizicii, inclusiv electrodinamica.
Pentru a evidenţia acest lucru, Einstein nu s-a oprit la a lărgi postulatul relativităţii, ci a adăugat un al doilea postulat: acela că toţi observatorii vor obţine aceeaşi valoare pentru viteza luminii indiferent de starea lor de mişcare uniformă şi rectilinie.[1]
Această teorie are o serie de consecinţe surprinzătoare şi contraintuitive, dar care au fost de atunci verificate pe cale experimentală. Relativitatea restrânsă răstoarnă noţiunile newtoniene de spaţiu şi timp afirmând că timpul şi spaţiul sunt percepute diferit în sensul că măsurătorile privind lungimea şi intervalele de timp depind de starea de mişcare a observatorului. Rezultă de aici echivalenţa dintre materie şi energie, exprimată în formula de echivalenţă a masei şi energiei E = mc2, unde c este viteza luminii în vid. Relativitatea restrânsă este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urmă fiind o aproximaţie a relativităţii restrânse pentru experimente în care vitezele sunt mici în comparaţie cu viteza luminii.
Teoria a fost numită “restrânsă” deoarece aplică principiul relativităţii doar la sisteme inerţiale. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizată care aplică principiul general, oricărui sistem de referinţă, şi acea teorie include şi efectele gravitaţiei. Relativitatea restrânsă nu ţine cont de gravitaţie, dar tratează acceleraţia.
Deşi teoria relativităţii restrânse face anumite cantităţi relative, cum ar fi timpul, pe care ni l-am fi imaginat ca fiind absolut, pe baza experienţei de zi cu zi, face absolute unele cantităţi pe care le-am fi crezut altfel relative. În particular, se spune în teoria relativităţii că viteza luminii este aceeaşi pentru toţi observatorii, chiar dacă ei sunt în mişcare unul faţă de celălalt. Relativitatea restrânsă dezvăluie faptul că c nu este doar viteza unui anumit fenomen - propagarea luminii - ci o trăsătură fundamentală a felului în care sunt legate între ele spaţiul şi timpul. În particular, relativitatea restrânsă afirmă că este imposibil ca un obiect material să fie accelerat până la viteza luminii. detalii aici (sursa: Wikipedia)
Timpul si universul ciclic
Time has always fascinated people, various Science Fiction movies and books trying to explain its nature, how time works and ways to bend time to travel into the past or future. Einstein once said that the only two things in the universe that are infinite are time and space.
Time is a property of the universe, the fourth dimension. But, unlike space that has three dimensions, time has only one, that only moves towards a single direction: the future. Ever wondereded why you can remember the past but not the future as well? You can remember the past, because it already happened, but eventually the future will happen too, and logics say we should be able to remember it before it ever happened.
The universe has neither a start nor an end, because the start and the end of the universe are one and the same, meaning time is infinite. This feature implies that the universe has a cyclic life, beginning with the Big Bang, and ending in a Big Crunch at the end of which all information about the previous state of the universe is lost.
The theory of time is directly linked to the second law of thermodynamics, which is one of physics corner stone, and states that head can only pass from a hotter body to a cooler one to balance energy levels and create a more stable system, and never backwards. Reversing this crucial law may allow time traveling into the past.
Peter Lynds’ theory points that inevitability of the second law of thermodynamics can be overcome, just before the universes gravitational collapse into a Big Crunch, or matter reaching a black hole’s singularity, and the order of events reversing the time direction. But a Big Crunch poses a even darker question: what triggers a Big Bang?
Powerful gravitational fields or traveling at speeds close to the speed of light can slow down the time. It has been theorized that in the center of black holes, time slows down to an incredible rate, and could actually stop, and traveling at speeds faster that the speed of light could reverse time, returning to a previous past.
The fact that time might be infinite and the star and the end of the universe, poses difficult paradoxes. In the 18th century, Immanuel Kant concludes that a universe stretching back infinitely is a contradiction, therefore the question, what was before the previous universe triggering an infinite question. This would mean that stretching back in time, there would be an infinite amount of time, before any event will have happened, which is absurd as no event will ever occur.
Lynds’ prediction of a enclosed universe, is untestable as far, because current observations of the visible universe say that there is not enough matter to slow down the expansion, stop it, and even to determine a future collapse. detalii aici (sursa: Softpedia) - sa-ti traduci singur ba!
Mecanica cuantica
Mecanica cuantică (sau imprecis spus teorie cuantică sau “fizică cuantică”) este o teorie fizică, care descrie comportamentul materiei la nivelul atomic şi subatomic, fenomene pe care fizica newtoniană şi electromagnetismul clasic nici nu le pot explica. Mecanica cuantică este unul dintre pilonii fizicii moderne şi formează baza pentru multe dintre domeniile sale , cum ar fizica atomică, fizica stării solide şi fizica nucleară şi fizica particulelor elementare, dar şi ramuri înrudite precum chimia cuantică. detalii aici (sursa Wikipedia)
Matza lui Schrödinger
O pisică, împreună cu un flacon cu otravă gol, sunt plasate într-o cutie protejată de orice incoerenţă cuantică indusă de mediul extern. Dacă un detector Geiger-Müller detectează o radiaţie atunci flaconul va fi spart, eliberând otrava care va ucide pisica. Mecanica cuantică sugerează că după o perioadă pisica este concomitent vie şi moartă. Totuşi, când ne uităm în cutie, vedem pisica ori vie, ori moartă, şi nu un amestec de vie şi moartă. restu’ aici (via Wikipedia again)
Restul cu proxima ocazie ca lui Je ii e cam lene sa mai caute acum. Oricum o sa te doara mecla de la astea asa ca…enjoy!
PS: daca inca nu te-a luat durerea de cap, citeste postul de mai jos Je vs. B.R.A.I.N. Si daca nici ala nu-ti pune capac, da la older posts si citeste-le pe alea cu Je din trecut, Je din prezent si Je din viitor.
